VIDEO și GALERIE FOTO : INTERVIU cu Ruxandra Dobre, care NU vrea să dea la Drept, dar E preşedintele CJE Vrancea. Şi un pic despre „comunism“ vs. capitalism
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
VIDEO și GALERIE FOTO : INTERVIU cu Ruxandra Dobre, care NU vrea să dea la Drept, dar E preşedintele CJE Vrancea. Şi un pic despre „comunism“ vs. capitalism
Voteaza :

Articolul a primit 4 voturi




Un intro care nu e despre Ruxandra

    Interviul cu Ruxandra Dobre, noul preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Vrancea, a venit la puţine zile după tragedia din Colectiv, tragedie care, ştim de-acum cu toţii, ce a declanşat. Privisem înainte de interviu un filmuleţ care, ca atât de (prea) multe altele, circulă pe Facebook, şi în care câţiva tineri cereau clasei politice locuinţe, locuri de muncă şi viitor. Doamne iartă-mă, dar nu poţi cere asta în capitalism! Astea şi le asumase comunismul, împotriva căruia luptă şi generaţia identitară, aşa cum au luptat (sau nu), părinţii lor. Loc de muncă, apartament şi butelie, ba chiar şi viitor îţi dădea statul comunist! În capitalism, în democraţie, astea le obţii singur, învăţând, muncind şi luptând zi de zi. România nu e Suedia!
    Verişoara mea a venit pentru câteva zile la Focşani şi văzând că fiecare face ce îl duce capul, că doar e democraţie, nah, mi-a spus: „abia aştept să mă întorc la „comunismul“ din Suedia“. Dar prin comunismul din Suedia, înţelege respect al fiecăruia pentru fiecare, faptul că libertatea individuală se opreşte acolo unde începe libertatea celuilalt, înţelege un anumit grad de intervenţionism al statului, în sens de asigurare a serviciilor sociale, printr-un grad ridicat de impozitare. Este un model de guvernare total opus celui din Statele Unite ale Americii, unde preşedintele Barack Obama s-a luptat pentru ca fiecare american să aibă o asigurare minimă de sănătate şi unde chiar în domenii precum sănătatea sau învăţământul, orice intervenţie a statului, oricât de mică, este privită drept invazivă.     
     Ori, de unde au luat lumină clasa politică românească şi auto-proclamata societate civilă? Din Suedia sau din America? Glăsuirile cărui ambasador le vedem pe toate canalele media, al Suediei sau al SUA? Şi dacă tot urmează modelul american şi nu pe cel suedez, atât clasa politică, dar şi societatea civilă, ai cărei reprezentanţi se erijează a fi tot felul de „intelectuali“ clar de dreapta, de ce vor tinerii SĂ LI SE DEA locuinţe şi locuri de muncă? Astea LE OBŢII, într-o democraţie după model american, pe cont propriu, muncind pe rupte, într-o competiţie acerbă pe o piaţă a muncii care NU ÎŢI OFERĂ nimic, ci în care trebuie SĂ CONVINGI că eşti cel mai bun. Capitalismul pe care îl venerează mulţi tineri înseamnă stat minimal, dreapta înseamnă politici sociale minimale, adică fiecare e pe cont propriu.
    Să concluzionăm! Am mai scris asta, dar mă repet: la revoluţia din ’89 aveam 11 ani. Mi-am luat de mână sora şi pe vărul Florin, mai mici decât mine, şi am mers în Piaţa Unirii din Focşani să strig Jos Ceauşescu şi Jos comuniştii. La 11 ani simţeam o incredibilă fericire a eliberării. Tataia Jean scuipa televizorul când îl vedea pe Ceauşescu debitându-şi discursurile şi ne chema în dormitor, închidea uşa, ca să ascultăm la un radio mare, din lemn, Europa Liberă. I-am urât pe comunişti. Dar tinerii trebuie să-şi ia ochii din facebook, să-i mai bage prin cărţi, şi să înveţe despre sisteme economice, politice, sociale şi de guvernare, ideologii, partide politice, stat, economie, la noi şi aiurea. Ceea ce trebuie să ceară tinerii clasei politice este crearea condiţiilor necesare unei competiţii corecte, în care cel care este cu adevărat cel mai bun să câştige, indiferent că vorbim despre piaţa muncii, politică, învăţământ sau orice altceva.




Despre Ruxandra

    Dialogul cu Ruxandra Dobre a fost unul reconfortant. Reconfortant pentru că noua preşedintă (daţi-mi voie să folosesc femininul) a Consiliului Judeţean al Elevilor (CJE) Vrancea s-a dovedit a fi inteligentă, fermecătoare, interesată să se autodepăşească. A terminat gimnaziul la Şcoala Alexandru Vlahuţă (nr 8) din Focşani, apoi a ales Colegiul Unirea, unde este acum în clasa a XI-a, la profilul Filologie. Este preşedinte al Consiliului Şcolar al Elevilor - Colegiul Naţional "Unirea" şi voluntar la Biblioteca Județeană ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Are 17 ani şi părinţi ingineri.
    Consideră că între Cuza, unde învaţă primarul Tinerilor din Focşani, şi Unirea, unde învaţă ea, nu există un conflict, ci o competiţie.
    De ce a ales Unirea? „Ştiam că se fac şi activităţi, pe lângă ceea ce se face la ore. Ştiam că e un liceu cu rezultate şcolare bune, dar că are şi alte puncte de interes. Şi ştiam că se fac dezbateri acolo. Eu am făcut teatru în gimnaziu, până în clasa a VI-a, apoi am rămas fără regizor şi fără trupă, iar eu nu mai aveam unde să mă joc. Când am văzut ce se întâmplă la dezbateri, am crezut că pot să-mi transform discursurile în jocuri. Există şi competiţie, trebuie să lucrezi într-o echipă, aşa că acum nu doar că particip la competiţii şi joc pentru liceul meu şi pentru Vrancea, dar îmi pornesc propriul meu club, la bibliotecă. Am 16 tineri talentaţi, cu vârste între 12-18 ani, care vor să înveţe câte ceva“.
    La dezbateri, subiectele sunt teme de actualitate, de impact, „proiecte sustenabile sau nu pentru societatea noastră“. Va fi tragedia din clubul Colectiv un subiect de dezbatere? „Probabil o să se transforme într-o moţiune într-o oarecare măsură, legată de participarea tinerilor la ieşirile nocturne în cluburi, la concerte. De obicei, când apare o problemă la nivel naţional sau internaţional, aceasta este transformată într-o moţiune pentru noi. Când a început problema cu refugiaţii, aceasta a devenit o moţiune clară, dacă România ar trebui să primească sau nu refugiaţi“.
    Ruxandra mi-a povestit că în urmă cu vreun an şi jumătate a participat la o dezbatere despre forma de guvernare a ţării. „Eram pusă în situaţia de a demonstra dacă România ar trebui să se păstreze ca republică semiprezidenţială sau să devină prezidenţială ori monarhie. Era foarte multă informaţie pentru mine atunci“. Aşa, da!

    Bine, bine, dar le ce o ajută pe Ruxandra toate astea, în viitorul ei de om mare, de adult? „Nu dau la Drept. Asta e propoziţia cu care încep, pentru că nu cred că e ceea ce mi-ar plăcea să fac. Dar dezbaterile te ajută în orice domeniu când vine vorba de comunicare, pentru că din moment ce înveţi să-ţi susţii propria părere şi să aduci nişte argumente clare asupra a ceea ce-ţi doreşti şi a ceea ce poţi să faci, în orice domeniu ai lucra, fie că e medicină sau matematică sau orice altceva, asta te ajută.“. Deşi e în clasa a XI-a, nu este hotărâtă unde vrea să dea la facultate, probabil ceva legat de comunicare. A fost, spune, genul de copil care a încercat tot: „de la dans la teatru, la pictură, la pantomimă, la desen şi ce-am mai apucat“.
    Vrea să plece din ţară sau să rămână? „E o întrebare grea. Pentru că schimbarea vreau să înceapă aici. N-aş lăsa în urmă ce am aici, n-aş pleca, dar mă atrage foarte tare să fac studii în străinătate. Am prieteni care fac asta şi pare o lume foarte diferită de ceea ce e aici. Dar dacă plec, probabil mă întorc.“ Întoarcerea prietenilor ei depinde „de cum o să termine studiile şi de ceea ce li se oferă aici, probabil“. La acest punct am discutat despre tinerii din filmuleţul despre care am scris în intro.

    De ce cred tinerii că trebuie SĂ LI SE OFERE?

    „Tatăl meu îmi spunea ceva când eram mică: Fiecare ţară îşi are leneşii ei. Chestia asta mi-a rămas în cap, în sensul că atâta vreme cât tu nu faci nimic, oricât de multe ţi-ar oferi ţara ta, oricâte oportunităţi ai avea, dacă nu le iei asupra ta şi dacă nu le valorifici, nu o să se întâmple nimic în viaţa ta, n-o să apară schimbarea respectivă. Nu vine absolut nimeni să-ţi dea de lucru şi dacă-ţi dă şi tu nu munceşti e aceeaşi extremă, deci schimbarea ar trebui să pornească în primul rând de la noi“

    „E o dorinţă pe care noi, tinerii, o avem, dar pe care probabil nu ştim s-o exprimăm. E ideea că vrem nişte lucruri fără să muncim pentru ele, crezând că a le cere înseamnă a munci. Eu n-am primit niciodată nimic ducându-mă la ai mei sau ducându-mă la cineva, doar spunând: vreau!“

    De ce a decis să candideze şi în clasa a XI-a pentru Consiliul Şcolar al Elevilor de la Colegiul Unirea? „Pentru că am văzut că lumea uită. Lumea uită că există acest spirit unirist la care eu chiar ţin foarte mult şi care sper să se întoarcă“.     Cât despre candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean al Elevilor, a fost o temă care a „măcinat-o“ foarte tare, a lucrat la dosar, la strategie, a ţinut discursul în faţa a 20 de preşedinţi în liceele lor şi a stat „ca pe ace“ până la anunţarea rezultatului. În discursul ei a vorbit despre valorile promovate de Consiliul Naţional al Elevilor şi de ea: pasiune, voluntariat, iniţiativă, implicare, ambiţie, inovaţie, sustenabilitate, unitate, loialitate, respect, determinare şi autodepăşire.

    Ca un prim proiect al noului CJE Vrancea, la începutul lui decembrie va avea loc „acţiunea care a devenit o tradiţie pentru Consiliul nostru, «De 1 Decembrie, zâmbeşte»“. „O să adăugam ceva anul acesta, dar rămâne o surpriză, şi, în afară de asta, am vorbit despre un proiect foarte drag mie, un concurs judeţean de oratorie“.

    Este singură la părinţi, iar tatăl ei îşi doreşte ca ea să dea la Arhitectură, dar Ruxandra nu crede că o să se întâmple asta. Cu Bac-ul n-o să aibă probleme, pentru că „la clasă chiar lucrăm“. Cât despre timpul liber, „nu prea e nici în week-end“, mai ales că face parte şi dintr-o „academie naţională care organizează un proiect ce se numeşte «HOLA!» şi care are cursuri de dezvoltare personală pentru tineri“. La liceu învaţă engleză, franceză, germană, latină şi italiană, Face pregătire la germană, îi place de mică, dar nu vrea să studieze în Germania sau Austria, ci în Anglia, pentru că „e modul meu de a mă apropia de Hogwarts, pentru că îmi plăcea vrăjitoria când eram mică“.

    Ce face Ruxandra astăzi (sâmbătă)?

    Merge la evenimentul organizat de Consiliul Local al Tinerilor, care „este alături de #Oamenii din Colectiv“. Conform unui „event“ creat pe facebook: „Sâmbătă, 7 noiembrie, la orele 16:30 -17:00, când soarele o să asfinţească, împreună cu celelalte consilii din oraş, o sa ţinem un moment de reculegere pentru tinerii implicaţi în incidentul devastator din Bucureşti ! Primăria Municipiului Focşani este împreună cu noi şi ne sprijină în această activitate! Haideţi şi voi să arătăm puţină empatie şi să demonstrăm că tinerii din Focşani se pot strânge într-un singur loc pentru a forma o echipă!! Vă rog să veniţi cu o floare sau cu o lumânare!“





 

 

1 COMENTARII - ADAUGA-L PE AL TAU

COMENTARII AFISATE CELE MAI VECHI PRIMELE
  • Bravo,Ruxi,esti plina de energie si idei novatoare!

    DE ploscaru cornelia, postat pe 07-11-2015, la 21:52

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.





Intamplari neadevarate



















FLASH NEWS NATIONAL




















4
38
39
11
15
36

Extragerea noroc:  8464175

Harta Focsani
   

POZA ZILEI

Tradiție și modernitate

SECVENTA ZILEI

Plimbare

SONDAJ DE OPINIE

Social

Unde veți petrece vacanța de vară?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost