VIDEO și GALERIE FOTO : COPACUL MINUNE DE LA LUPOAIA!

3
17507


Că au plecat sau c-au rămas în sat, generații după generații, toți, dar toți oamenii din satul Lupoaia, comuna Dumitrești știu că la ei acolo există, cică de aproape 300 de ani, un copac cum altul nu-i! Un copac cum poate găsești doar în povești și pentru transformarea căruia nimeni nu a avut până acum, nicio explicație. Pur și simplu un copac-iederă! Nu un copac cotropit de iederă, așa cum ne-am obișnuit să tot vedem, adică un copac strâns în chingile plantei „târâtoare sau agățătoare, cu frunze verzi strălucitoare și cu flori mici, galbene-verzui, adesea cultivată ca plantă decorativă”, după cum o știe toată lumea și după cum o definește Dex-ul. Ci o iederă pur și simplu copac, cu rădăcină sănătoasă, adânc înfiptă în pământ, tulpină groasă de aproape un metru și coroană în toată regula, foarte, foarte deasă! „Nu se întinde, cum se întinde iedera! Este copac, așa cum o vedeți! Așa o știu toți, și cei care au murit, și cei care trăiesc, din moși strămoși””, spune Aurelia Stănilă, soția lui Gabi al cărui străbunic a plantat firul de iederă devenit, în timp, copacul-minune din Lupoaia.

    Sătenii din Lupoaia, mult prea obișnuiți cu copacul-minune din cătunul lor, nu s-au gândit nicio clipă să cheme vreun specialist în horticultură să deslușească misterul, deși știu și ei că iederea se întinde sau se cațără, nicidecum nu-și face coroană! Totuși, cu timpul s-a dus buhul ciudățeniei veșnic verzi ce se zice că a rezistat aproape trei secole, așa încât de-a lungul vremii au venit special s-o vadă diverși călători, atât din țară, cât și din străinătate. S-au minunat în fața copacului iederă, ne-a spus Aurelia Stănilă, de 28 de ani, cea în curtea căreia viețuiește acesta, oameni de prin București, Ploiești, temerari ce au străbătut zona cu motoscutere sau autoturisme de teren, vizitatori de prin Italia, Spania, ba chiar și Grecia. Toți au venit, s-au uitat, s-au minunat, s-au fotografiat și.. au plecat! „Păcat că nu l-ați prins înflorit! Înflorește cam de patru ori pe an, se umple de flori mici, ca niște steluțe, galben-verzi și care, dacă te-apropii de ele, miros frumos. Plus că rămâne mereu verde! Pe dedesubt se mai usucă frunzele dar deasupra rămâne mereu verde”, a spus Aurelia, invitându-ne în curte să admirăm copacul nemaivăzut.
    Se vede că e obișnuită cu vizitatori iviți de nicăieri, care rămân ca la dentist când văd neobișnuitul copac. S-a obișnuit și să povestească toată istoria lui, așa cum o cunoaște de la soțul ei, Gabi, de 32 de ani, strănepotul celui care se face… „vinovat” de copacul care a străbătut secolele. „Eu am 11 ani de când stau aici. E casa veche, unde au trăit părinții, bunicii și străbunicii soțului meu. Acum aproape 300 de ani, aici era un măr pe care străbunicii lui l-au tăiat, și au lăsat un pic din tulpină, la baza căreia au plantat un fir de iederă. Cu timpul, trunchiul mărului a putrezit și l-au scos din pământ dar între timp, firul de iederă făcuse deja tulpină. O tulpină subțire, dar tulpină. A tot crescut, a făcut coroană și a devenit așa cum vedeți, copac! Nu se întinde, ca iedera, pur și simplu au crescut ca niște crengi și a făcut coroană!”, a povestit Aurelia.
    Regretul celor doi soți este acela că în această toamnă, după ploile care au căzut în zonă, tulpina copacului-iederă s-a înclinat, pământul din jurul rădăcinilor fiind luat de ape. „Acum vrem să îl ridicăm la loc, să vedem cu ce îl putem trage, că e păcat de el. Rădăcinile sunt adânc în pământ, nu se rup. L-a fotografiat multă lume când era așa, în picioare, și preotul și toți care au venit să-l vadă. Mulți l-au prins înflorit, e o minunăție, vă spun! Primăvara, vara și chiar și toamna când înflorește se umple de albine și niște viespi din acelea care nu pișcă, și e un zumzet în coroana lui!”, a mai spus femeia.

Are 95 de ani și știe de copil copacul-iederă din satul lui!

    Despre copacul-iederă din satul lui povestește și Mihu Cristoiu, de 95 de ani, cel mai vârstnic om din Lupoaia. Chiar dacă acum nu se mai poate ajunge până la el, chiar și ajutat de cârje, nonagenarul povestește că știe de copil acel copac. Și adeverește cele spuse mai devreme de Aurelia. „Știu că atunci când eram mic era iedera aceea care și-a format tulpină”, zice omul, iar fiica sa, Ioana Nedelcu, de 63 de ani își amintește la rândul ei de copacul ciudat și veșnic verde. „Face așa niște flori galbene și după aia fructe roșii”, a spus aceasta.
    Acum, noi nu știm dacă respectivul copac are sau nu, cu adevărat, venerabila vârstă de aproape trei secole. Dar cu certitudine este foarte, foarte bătrân de vreme ce  și nonagenarul l-a prins copac! Ceea ce știm cu siguranță, și asta pentru că am văzut cu proprii ochi, e faptul că într-adevăr, firul de iederă plantat de străbunicul lui Gabi Stănilă, s-a transformat realmente în copac! Tulpina nu este nicidecum formată din liane împletite, cum te-ai putea gândi, ci e compactă ca orice tulpină de copac! Iar coroana nu este din fire lungi de iederă împletite unele de altele, curgătoare și mereu crescătoare, ci din crengi în toată regula, dese și ramificate, împodobite – bine-nțeles și evident, cu frunze de iederă și cu un soi de ciorchini terminați cu fostele flori transformate în fructele-bobițe mici și verzi. Adică acele fructe pe care le au toate plantele de iederă care se cațără pe garduri, pe clădiri, pe pomi sau se întind pur și simplu pe pământ. O adevărată minune!

Se spune că iedera poate trăi până la 1000 de ani

    Despre iederă se spune că poate trăi până la o mie de ani. Mai toți o cunoaștem ca fiind o plantă care se adaptează foarte bine la cele mai variate condiții de mediu iar ceea ce mai știm, este faptul că se agață de garduri, de pereții caselor, se târăște printre copaci, se cațără pe ziduri, firul ei ajungând până la lungimi de 20 de metri. Mai știm că aceasta înflorește în lunile august și septembrie, adică de două ori pe an, pe când florile copacului-iederă din satul Lupoaia se încăpățînează să bucure ochiul privitorului de patru ori pe an! Mai mult, iedera plantată într-o doară de străbunicul lui Gabi Stănilă nici că s-a târât, nici că s-a agățat sau cățărat! S-a transformat pur și simplu într-un copac incredibil! Poate că cei de meserie, specializați în studiul plantelor, ar putea să dea un răspuns la această apariție considerată de mai toată lumea, inexplicabilă! Până atunci, oricine poate s-o admire! Acolo, în satul Lupoaia, la casa nr. 12, luînd-o de la troiță, pe uliță în sus!


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here