TOTUL despre ordinele de protecție și intervenția polițiștilor în cazul VIOLENȚEI ÎN FAMILIE. În Vrancea nu sunt bărbați victime „decât la infracțiunea de omor“
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
TOTUL despre ordinele de protecție și intervenția polițiștilor în cazul VIOLENȚEI ÎN FAMILIE. În Vrancea nu sunt bărbați victime „decât la infracțiunea de omor“
TOTUL despre ordinele de protecție și intervenția polițiștilor în cazul VIOLENȚEI ÎN FAMILIE. În Vrancea nu sunt bărbați victime „decât la infracțiunea de omor“
Voteaza :

Articolul a primit 3 voturi

„Sunt probleme de familie”, „Nu o să se mai întâmple”, „Nimeni nu o să mă creadă”, „Aș fi vrut să nu te naști”, „Nu te iubesc”, „Te duc la orfelinat”, „Te omor cu mâna mea”, „În fiecare zi îmi arăta fotografii intime cu noi doi și îmi spunea că le va trimite șefului meu, ca să vadă cu ce fel de târfă are de a face”, „Sunt nebună, avea dreptate când îmi spunea că mă va interna la ospiciu” - Exemple din ceea ce aude o victimă a violenței în familie și ceea ce ajunge să creadă.

    În luna noiembrie a anului trecut, un copil de numai cinci ani din Focșani ajungea la spital, după ce propriul tată, nemulțumit de caligrafia sa, îl bătuse crunt, lovindu-l peste față, brațe, torace și picioare. Tatăl și-a bătut fiul în prezența fratelui acestuia, în vârstă de 14 ani, pentru că nu a reușit să deseneze niște bastonașe drepte. La întoarcerea acasă, mama băiatului a observat că fiul său cel mic fusese bătut și a anunțat poliția. Polițiștii au fost cei care l-au dus apoi pe copil la spital. Băiețelul de cinci ani a avut nevoie de îngrijiri medicale, dar și de consiliere psihologică. În urma celor petrecute, mama, împreună cu cei doi minori au beneficiat de serviciile specializate în cadrul Centrului Maternal din Focșani. Tot atunci a fost și consiliată cu privire la măsurile de protecție de care poate dispune împotriva tatălui agresiv. Astfel, sub îndrumarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea și a organelor de poliție, s-a obținut un ordin de evacuare a tatălui din locuință și un ordin de protecție pentru mamă și cei doi minori. Ordinul de protecție pentru cei trei este încă în vigoare. „În acest moment, mama se află sub protecția acestui ordin, la domiciliu, împreună cu cei doi minori. Instanței de judecată i-a fost înaintată de către DGASPC Vrancea o solicitare de decădere din drepturile părinteşti”, ne-a declarat Adina Lăscan, purtător de cuvând al DGASPC Vrancea.
    Printr-o hotărâre a magistraţilor de la Judecătoria Focşani, soluţie dată în noiembrie 2017 într-un dosar ce a avut ca obiect “ordin de protecţie”, bărbatul care şi-a bătut copilul până l-a băgat în spital a fost evacuat temporar din locuinţă. El a fost obligat să păstreze o distanţă minimă de 100 de metri faţă de copil, faţă de locuinţa acestuia şi faţă de grădinița din Focșani unde acesta învăța. Mai mult, bărbatul a fost obligat de instanță „să urmeze consiliere psihologică şi psihoterapie în cadrul unui cabinet particular de psihologie“. „Obligă pe pârâtul (...) să informeze IPJ Vrancea-Poliţia Muncipiului Focşani cu privire la noul imobil în care va locui pârâtul ca urmare a evacuării din locuinţa familiei”, se mai arată în decizia instanţei.
    Bărbatul a făcut recurs iar dosarul a ajuns la Tribunalul Vrancea. În 25 ianuarie a.c., judecătorii de la Tribunal au dat o soluţie definitivă în dosar. Aceştia au schimbat în parte sentinţa, în sensul că au stabilit ca interdicţiile impuse de magistraţii de la Judecătorie să fie pentru o perioadă de 4 luni, ceea ce înseamnă că ordinul de protecţie este încă valabil.
    Pe lângă dosarul ce a avut ca obiect “ordin de protecţie”, pe rolul Judecătoriei Focşani a mai fost înregistrat un alt dosar care priveşte aceleaşi persoane şi are ca obiect “decăderea din drepturile părinteşti”. Acest dosar încă se judecă, iar calitatea de reclamant în dosar o are Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vrancea.

    Tot la finele anului trecut, cu ordinul de protecţie în mână, o mamă cu doi copii din Adjud era nevoită  să doarmă prin vecini, în timp ce soţul agresiv dormea liniştit în casa în care nu mai avea dreptul să mai stea, pentru că fusese evacuat.  Întrucât nu se mai înţelegeau deloc şi existau conflicte frecvente, femeia a deschis acţiune în instanţă pentru ordin de protecţie pentru a doua oară. Bărbatului nu prea i-a păsat însă de condiţiile puse de magistraţi, aşa că într-o seară a intrat peste soţia cu care se află în divorţ în casă, după ce i-a spart geamurile. În timp ce ea şi copiii au dormit prin vecini, soţul a dormit liniştit în casa din care a fost evacuat.
        
    În România, Legea 217/22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie definește violența în familie ca fiind „orice acțiune fizică sau verbală săvârșită cu intenție de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material”. Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale. De efectele acestei legi beneficiază și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copil, dovedite pe baza anchetei sociale, nu numai cuplurile căsătorite legal. Populația din România percepe încă, din păcate, violența domestică drept un lucru comun, 60% dintre români considerând ca fiind justificate comportamentele violente adoptate în familie. Astfel, victimele aleg să nu mai ia măsuri împotriva agresorilor și de foarte multe ori să nu vorbească despre asta.

    Conform indicatorilor existenți la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vrancea, în cursul anului 2017 au fost sesizate 264 fapte penale de ”Lovire sau alte violențe”. Dintre acestea, 156 persoane aveau calitatea de soț/soție sau foști soți iar 54 persoane aveau calitatea de concubin/concubină. Totodată, în aceeași perioadă, au fost sesizate 4 infracțiuni de ”Amenințare” împotriva a două persoane având calitatea de soț/soție sau foști soți și una privind relația concubin/concubină.
    Victimele violenței în familie trebuie să cunoască faptul că au posibilitatea de a cere protecţie și de a lua atitudine. Conform art. 23 din Legea 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei, poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri.
 
    Comisar -șef Daniel Popescu, împuternicit șef Birou Supravegheri Judiciare în cadrul IPJ Vrancea, ne-a explicat pe larg cum trebuie pus în aplicare un ordin de protecţie și care este rolul polițistului desemnat în acest scop. 
    „Fenomenul violenței în familie nu există în societatea noastră de un an, doi, ci exista și înainte de 1989. S-a accentuat însă după 1989, din cauza condițiilor sociale din ce în ce mai precare, pentru multe dintre familii. Victimele violenței în familie nu provin neapărat din familiile cele mai sărace întotdeauna, ci și din clasa de mijloc, și uneori chiar din familii înstărite. Vorbim de victime ale violenței în familie, de regulă femei, dar sunt și situații excepționale, în care anumiți bărbați sunt victime ale violenței în familie, copii, părinți, bunici, nepoți/nepoate agresați de către unchi. În afară instrumentelor prevăzute de Codul Penal, de a trage la răspundere un agresor, care presupun o anumită procedură, ce durează în timp și nu are efect imediat, astfel încât să stopeze ferm și la timp fenomenul ca violența să nu ducă la uciderea victimei, în anul 2003 a fost adoptată de către Parlament o lege, este vorba de Legea 217, din 22 mai/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. Această lege a fost modificată ulterior, prin legea 187 din 2012, astfel încât este corelată cu noile prevederi din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală.
    Prin această lege s-a instituit și un mecanism mult mai eficient de protecție a victimelor violenței în familie, care se poate institui fie de sine stătător, fără să existe un dosar penal, fie, de cele mai multe ori, în paralel cu un dosar penal. Adică, se deschide un dosar penal, se face o anchetă, pentru a trage la răspundere agresorul, dar ordinul de protecție presupune niște măsuri de protecție separate și imediate. Multă lume se gândește că violența în familie înseamnă numai violență fizică. În afara violenței fizice, violența în familie, presupune și violență emoțională, violență psihologică, violență economică, violență sexuală, violență spirituală, violență socială prin izolarea membrului familie de restul lumii. Protecția membrilor familiei, care sunt victime ale violenței în familie, se face în primul rând prin cercetarea penală a agresorului, tragerea la răspundere și pedeapsa conform legii.
    Întocmirea dosarului penal se face fie la plângerea victimei, care vine la poliție, sau sună, prin apelul de urgență 112 (vorbim de plângere penală), la sesizarea unei terțe persoane (vorbim de un denunț), sau la constatarea polițistului (dacă victima se teme să depună plângere, se întocmește proces verbal de sesizare din oficiu). Actul de sesizare, în oricare din cele trei modalități, constituie un temei pentru deschiderea dosarului penal, în ziua primirii plângerii. După deschiderea dosarului penal se începe urmărirea penală și se fac cercetări (sunt audiate victima, agresorul, persoanele care locuiesc în casă, martorii, se dispune, dacă este cazul, examinarea medico-legală a victimei).
    Uneori însă chiar și violența fizică este greu de dovedit, pentru că nu sunt semne. În momentul în care victima face sesizarea la poliție și polițistul se deplasează de urgență la fața locului, prima măsură pe care organul de poliție trebuie să o ia este ca, în funcție de ceea ce constată preliminar la fața locului, vizavi de comportamentul agresorului și de posibilitatea ca lucrurile să degenereze, polițistul poate lua pe loc decizia de a extrage victima din locuință”
, spune comisar-șef Daniel Popescu.

    Zeci de femei trăiesc zi de zi în teroare. Foarte multe se tem să-și denunțe soțul, iubitul, tatăl, fratele, unchiul agresor, fie pentru că sunt nevoite să locuiască sub același acoperiș, fie pentru că nu știu în ce mod ar putea fi apărate de autorități și de lege. „Le-am recomandat tuturor colegilor mei să acționeze fără teamă. Noi trebuie să păstrăm un echilibru astfel încât gesturile noastre să nu fie interpretate ca un abuz în serviciu, dar nici ca o lipsă de reacție. Noi trebuie să asigurăm protecția reală. Cele mai multe victime agresate sunt femei, sau mama împreună cu copiii. Noi nu am avut în Vrancea victime ale agresiunilor în familie bărbați, decât la infracțiunea de omor. Dacă victima rămâne în casă cu agresorul există posibilitatea degenerării conflictului și să se întâmple lucruri mai grave, prima măsură pe care o ia polițistul este să extragă victima din casă, cu acordul ei. O invită la postul de poliție, eventual chiar și cu copiii, îi consemnează plângere penală sau face proces verbal de sesizare din oficiu, dacă victima nu dorește să formuleze plângere, după care, ca măsură temporară, stabilește cu femeia un adăpost unde poate locui în siguranță.
    Noi, ca alternativă îi spunem că poate fi adăpostită și într-un centru, care se găsește în Focșani  și care adăpostește victimele violenței în familie (femei și mame cu copii). Potrivit legii 217 vedem și ce fel de unități trebuie să înființeze autoritățile, atât pentru victimele violenței în familie, cât și pentru agresori și anume: centre de primire în regim de urgență, centre de recuperare pentru victimele violenței în familie, centre de asistență destinate agresorilor, centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației. În Vrancea nu există decât un singur centru de primire în regim de urgență. Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență, sau cu aprobarea scrisă a directorului DGASPC, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Polițistul face în acest sens o solicitare, pentru că victima nu are unde să stea efectiv. Polițistul îndrumă victimele la centru, pentru că aici vor primi gratuit, în afară de cazare, hrană, și consiliere psihologică și consiliere juridică”
.

    Centrul Maternal face parte din Serviciul de intervenție în regim de urgență, structură aflată în subordinea DGASPC Vrancea. Acesta funcționează pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi, organizat pe model familial, misiunea sa fiind aceea de a permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilităţilor parentale. Oferă servicii de găzduire, servicii de asigurare a hranei, de menţinere a stării de sănătate, servicii de educaţie şi consiliere a beneficiarilor, servicii pentru dobândirea deprinderilor de viaţă independentă şi de integrare socială aflâdu-se într-o arie teritorială cu acces la serviciile oferite de către comunitate, iar organizarea şi dotarea spaţiului favorizează implicarea mamei în îngrijirea copilului său şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul său se dezvoltă.
    Beneficiarii serviciilor sociale acordate în  „Centrul de Intervenţie pentru Prevenirea Separării Copilului de Familie”, respectiv Centrul Maternal, sunt: beneficiari direcţi – cuplul mamă-copil cu vârstă de până la 3 ani şi mamă cu mai mulţi copii, dar un copil să nu depăşească vârsta de 3 ani, mame minore si mame aflate în ultimul trimestru de sarcina; beneficiari indirecţi – familia naturală/extinsă, care beneficiază de informaţii, recomandări şi consiliere, servicii de suport acordate pentru depăşirea situaţiei de criză. Pe parcursul anului 2017 Centrul Maternal Focsani a acordat servicii unui număr de 48 mame cu 89 copii si 5 gravide (142 beneficiari).
     „Polițistul îi poate spune victimei să se adreseze instanței pentru un ordin de protecție, multe femei de la țară nu știu ce înseamnă asta și renunță la idee, preferând să se împace cu agresorul. Încercăm și noi polițiștii pe cât putem să asigurăm această consiliere, dar nu este în atribuțiile noastre de serviciu să acordăm consiliere pentru lucrul ăsta. Cei de la DGASPC pot formula în numele victimei ordin de protecție, pe care victima să-l completeze și să-l depună la instanță. Instanța, potrivit legii, este obligată să se pronunțe în maxim 72 de ore (3 zile), dar se poate pronunța și mai devreme de atât. Din momentul în care instanța a pronunțat hotărârea prin care se instituie ordinul de protecție, judecătorul are  termen maxim 5 ore să-l trimită prin fax la organul de poliție din locul unde domiciliază agresorul și la organul de poliție de la locul unde domiciliază victima, dacă domiciliază în locuri diferite.
    Polițistul, când primește ordinul de protecție trebuie să-l pună în aplicare de îndată, nu contează că e 23.00 noaptea, că e 6.00 dimineața. După ce înregistrează ordinul de protecție în evidență, împreună cu un coleg, sau doi, merge la locuința respectivă  și, în funcție de obligațiile pe care le-a scris  judecătorul în ordinul de protecție, acționează. Dacă s-a dispus ca obligație evacuarea temporară a agresorului din locuință, chiar dacă este proprietar, polițistul trebuie să-i aducă la cunoștință și este obligat să-l evacueze, chiar prin constrângere, dacă acesta refuză. Polițistul îi aduce la cunoștință agresorului faptul că, dacă se opune, comite infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție.
    Dacă opune rezistență, polițistul este obligat să-l scoată de acolo prin folosirea tehnicilor polițienești și să-l la postul de poliție, apoi îl audiază, îi aduce la cunoștință toate obligațiile pe care le are, după care, cu ocazia audierii, trebuie să-l întrebe unde vrea să locuiască. Agresorul este obligat, conform legii, să furnizeze aceste date. Dacă nu are efectiv unde să stea, sau polițistul nu identifică o rudă dispusă să-l găzduiască temporar, atunci e o problemă, pentru că el ar trebui să vină într-un centru destinat agresorilor. Nu avem așa ceva în Vrancea. Există o posibilitate, în anumite cazuri, cei care doresc, noi îi îndrumăm să meargă să ceară sprijin la adăpostul patronat de Organizația Crucea Roșie. Dacă imobilul în care locuiește victima împreună cu agresorul poate fi împărțit, polițistul va stabili clar care sunt limitele, va aduce la cunoștință agresorului că nu are voie să se apropie de victimă și că nu are voie să intre în partea de casă ce revine victimei. După care stabilește, de comun acord cu victima, modalitățile concrete prin care se va asigura protecția.
    Polițistul va stabili cu victima cum să reacționeze dacă agresorul vine dintr-odată peste ea. Polițistul stabilește împreună cu victima care sunt locurile din imobil unde aceasta se poate ascunde până la sosirea echipajului de poliție. Victima va primi telefonul de contact direct al polițistului desemnat cu ordinul de protecție. În momentul în care vine ordinul de protecție, șeful subunității respective desemnează un polițist anume, care va răspunde de ordinul de protecție pe toată durata sa”
, spune comisar-șef Popescu.

     De regulă, ordinele de protecție durează șase luni, dar pot fi și pe durate de 3 sau 4 luni. La cererea victimei, ordinul mai poate fi prelungit cu încă un anumit termen. „Polițistul stabilește măsuri concrete prin care victima să-l anunțe. Când acesta este liber, sau în concediu, atribuțiile respective sunt preluate de un alt polițist care o anunță înainte pe victimă că el va fi cel cu care va trebuie să comunice. De asemenea, dacă polițistul nu este în serviciu, dar va fi contactat de victima, el va anunța echipajul care este în teren, iar acesta se va deplasa de urgență la adresa victimei. Poate dura și 10-15 minute, dar esențial este să se stabillească de la început, concret, de la caz la caz, cum se poate apăra victima de agresor. Polițistul discută cu victima despre toate posibilitățile acesteia de apărare și le va nota într-un proces verbal.
    Cu toate acestea, ar putea apărea o situație când agresorul găsește o modalitate de a ajunge la victimă, poate pentru că nu mai are alt scop decât să se răzbune. În momentul în care polițistul constată o tentativă de încălcare, sau chiar o încălcare a oricăreia dintre obligațiile acestea, trebuie să se sesizeze și să întocmească un dosar penal. Încălcarea oricăreia din obligațiile menționate din ordinul de protecție constituie infracțiune. Pe parcursul procesului, împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Sunt destule cazuri când se împacă, iar poliția nu poate sfătui o victimă să nu se împace cu agresorul, deși uneori am avea această tendință.
    Nu avem dreptul să spunem: Nu te împăca cu agresorul! Încălcărea ordinului de protecție apare pentru că agresorii subestimează posibilitățile poliției, crezând că nu vor fi prinși, sau își spun că nu au nimic de pierdut și că mai bine se răzbună, indiferent de sancțiune și uneori pentru că poliția nu este îndreptățită prin lege și nici nu are posibilități efectiv să asigure o pază umană la locuința victimei. Cea mai bună soluție este ca victima să stea departe de agresor. În momentul în care victima este adăpostită într-un centru pentru victime, agresorul nu are voie să vină la acest centru, să încerce să contacteze victima. Faptul că vine și încearcă să contacteze victima, potrivit legii, constituie contravenție, iar în momentul în care cei de la centru anunță poliția, iar polițistul îl va găsi în preajma centrului, îl poate sancționa contravențional. Constituie contravenție și se poate sancționa contravențional cu amendă de la 500 la 1000 de lei încercarea persoanei, care a comis acte de infracțiune, de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află, sau crede că se află victima”
.

    Violența domestică are loc în toate categoriile sociale. Rolul polițistului este acela de investiga cazurile de violență domestică, de a le preveni și de a sancționa acest tip de infracțiune. „Trebuie să lămurim faptul că nici poliția și nici procuratura nu au dreptul să aresteze, după lege, dar au în schimb dreptul să rețină persoana pentru 24 de ore. Din punctul meu de vedere, în momentul în care un agresor a primit ordin de protecție de la instanță și îl încalcă cu amenințări, sau prin pătrunderea în locuința victimei, se impune reținerea pentru 24 de ore și ulterior procurorul să decidă. Procurorul, după ce expiră reținerea, are dreptul să meargă la judecător cu propunere de arestare preventivă, sau cu propunere de arest la domiciliu, sau să dispună el control judiciar. Dacă dispune el control judiciar, pe 30 de zile, sau 60 de zile, stabileşte și alte obligații. Din ce am văzut în practica judiciară, la nivel național, cei mai mulți judecători nu aprobă arestarea preventivă în astfel de cazuri, deși eu opinez că în anumite cazuri, concrete, s-ar impune, pentru că, dacă ne uităm în Codul de Procedură Penală, la articolul care reglementează situațiile în care se poate dispune arestarea preventivă, este prevăzută și în cazul în care se fac presiuni asupra persoanei vătămate.
    Toți au impresia că arestarea preventivă se poate impune numai pentru infracțiuni foarte grave, dar se poate dispune și aici. Judecătorul poate să respingă cererea procurorului și să dispună arest la domiciliu, sau să dispună control judiciar. Cred totuși că-n astfel de cazuri poliția poate să dispună rețineri pentru 24 de ore. Practica nu este unitară și trebuie analizată de la caz la caz, cert este că orice încălcare a ordinului de protecție înseamnă un dosar penal. Victimele trebuie să știe că orice încălcare a ordinului de protecție dă dreptul organelor judiciare de a le ajuta în cadrul unui dosar penal și este bine să meargă  să sesizeze. Dacă nu sesizează, nu au de unde să știe polițiștii că ordinul a fost încălcat, pentru că polițistul respectiv, după ce stabilește măsurile despre care spuneam cu victima, periodic discută cu victima și tot periodic, în funcție de posibilitățile reale, trece și pe la domiciliul victimei.
    Chiar dacă nu sunt probleme, este nevoie ca polițistul să treacă, să verifice, pentru că poate exista o situație când victima a fost amenințată foarte tare, sau chiar lovită și este pusă în imposibilitatea de a comunica polițistului. Opinia publică trebuie să vadă concret cum sunt aceste cazuri și unde sunt derapaje, să se facă propuneri pentru îmbunătățire. Legislația este într-adevăr mai blândă la noi, dar cred că există destule măsuri la îndemână ca să-l poți prima dată izola pe agresor și ulterior trage la răspundere. Polițistul nu poate interveni cu forța în privința încredințării unui minor. Poliția este obligată să asigure protecție ca cel de la care trebuie luat copilul să nu acționeze violent împotriva copilului, împotriva executorului, sau a altor persoane, dar nu are voie să folosească nici un fel de violență pentru a lua copilul de acolo. Poliția poate lua totuși copilul prin constrângere dacă tatăl îi amenință viața.
    O veste bună este că există un proiect de modificare a actualei legi, proiect care îmbunătățește cumva capacitatea de reacție a polițistului în astfel de situații, în sensul că i se oferă posibilitatea polițistului, care este sesizat cu privire la comiterea unei forme de violență, să emită pe loc un ordin de protecție, pe baza unor criterii de risc pe care el le constată la fața locului. Dacă sunt îndeplinite niște criterii de risc prevăzute de lege, el emite pe loc un ordin de protecție și pe baza acestui ordin poate dispune extragerea victimei de acolo, păstrarea anumitei distanțe, cu condiția ca acest ordin de protecție să fie prezentat ulterior procurorului într-un termen de 48 de ore.  Cred că dacă s-ar mediatiza mai mult posibilitatea obținerii ordinelor de protecție ar scădea cazurile de violență domestică. Noi încercăm să monitorizăm cum credem mai bine toate stările conflictuale din toate comunele, dar nu știu cât sunt de implicate autoritățile locale în a informa cetățenii. Eu zic că dacă ar exista seriozitate și ar fi și efective de ajuns în poliție s-ar putea asigura protecția necesară, astfel încât să nu se întâmple tragedii, de genul acelora în care victimele au fost ucise”
.

    Ordinele de protecție sunt puse în aplicare și supravegheate de lucrătorii din cadrul structurilor de Ordine Publică. Un polițist poate avea în grijă și 2-3 ordine de protecție, dar nu mai mult. Potrivit comisarului-șef Popescu, cei mai mulți agresori respectă ordinele de protecție. „Anul trecut am avut în jur de 6-7 cazuri dovedite de încălcare a ordinului de protecție, iar anul acesta un caz dovedit de încălcare. Anul trecut am avut în lucru, în tot județul, 31 de ordine de protecţie emise de instanțe, iar la momentul acesta avem în lucru 23 de ordine de protecție, dintre care 7 au fost înregistrate în anul 2018, restul fiind din cele emise anul trecut și care încă mai au termen. Dinamica este în creștere, în sensul că instanțele au început să emită din ce în ce mai multe ordine de protecție. Victimele, dacă simt nevoia de apărare pot cere sprijinul poliției de la locul de domiciliu, prin formularea unei plângeri penale, sau a unei petiții. De asemenea, pot să ceară consiliere și în cadrul primăriilor, sau a asistențelor sociale. În anumite situații, mai ales dacă este vorba despre copii, DGASPC poate cere ordin de protecție”, a mai spus  comisar -șef Daniel Popescu, împuternicit șef Birou Supravegheri Judiciare.
    Anul trecut, în Vrancea au mai fost înregistrate patru infracțiuni de omor și o tentativă de omor, cu victime membri ai familiei, dintre care trei femei (victimele nu erau beneficiare ale ordinelor de protecţie).

 

 


Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.



Intamplari neadevarate











FLASH NEWS NATIONAL












21
12
42
8
37
2

Extragerea noroc:  6819885

Harta Focsani
   

Social

AU SOSIT BILETELE DE TRATAMENT pentru asigurați și pensionari, acordate prin Casa Județeană de Pensii
    Pensionarii și asigurații din județul nostru care doresc să beneficieze de tratamente balneare într-una din stațiune baneoclimaterice din țară, își pot pregăti bagajele, deoarece primele astfel de bilete au fost repartizate de Casa Naţională de Pensii Publice către Casa Judeţeana de Pensii Vrancea.

POZA ZILEI

Să nu ne udăm la picioare

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Sfântul Valentin sau Dragobete?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost