Rubrica de nutriție. Controversa carbohidraţilor
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
Rubrica de nutriție. Controversa carbohidraţilor
Rubrica de nutriție. Controversa carbohidraţilor
Voteaza :

Articolul a primit 1 voturi

Ce sunt carbohidraţii şi de ce sunt ei aşa controversaţi? E vreo legătură între carbohidraţi şi kilogramele de grăsime de care unii dintre noi ar vrea să scape? Să vedem.
Glucidele sunt compuşi chimici care conţin carbon, oxigen şi hidrogen în aceeaşi proporţie ca aceea găsită în apă, de unde şi denumirea de hidraţi de carbon (mai nou, termenul uzual folosit în nutriţie este de carbohidraţi – Cn(H2O)n). În funcţie de complexitatea lor, glucidele se împart în: monozaharide, dizaharide şi polizaharide. Și ca să nu ocupăm 10 pagini cu descrierea tuturor tipurilor de carbohidraţi, voi încerca să descriu foarte pe scurt şi pe înţelesul tuturor ce sunt aceştia.
Carbohidraţii sunt zaharuri și amidonuri. Ele sunt molecule foarte simple făcute din carbon, hidrogen și oxigen. Toate plantele şi animalele pot utiliza carbohidrații pentru energie.

Care este diferența dintre zaharuri și amidonuri?

"Zaharurile" sunt, prin definiție, foarte mici. Glucoza este o singură moleculă de zahăr sau o "monozaharidă". Zaharoza (sucroza) este o dizaharidă, formată din două molecule: o moleculă de glucoză plus o moleculă de fructoză, fiind cea mai comună formă de zahăr utilizată în alimentație. Lactoza (zahărul din lapte) este, de asemenea, o dizaharidă, realizată dintr-o moleculă de glucoză plus o moleculă de galactoză. Aceste zaharuri mici sunt uneori denumite "zaharuri simple". Fructele, de exemplu, sunt bogate în zaharuri simple.
"Amidonurile" sunt mari - ele sunt alcătuite din multe zaharuri simple lipite împreună, fiind adesea denumite "carbohidrați complexi". Știm deja că porumbul, cartoful, fasolea, nucile, semințele și rădăcinile sunt bogate în amidonuri. Dar şi animalele conțin o cantitate mică de amidon, numită glicogen, depozitat în ficat și muşchi. Glicogenul este alcătuit dintr-o mulțime de molecule de glucoză legate între ele în ramuri scurte.
Corpul uman stochează glicogenul ca o rezervă de zahăr în caz de urgenţă. Dacă glicemia scade sau dacă vă aflați într-o situație de urgență şi aveți nevoie de energie rapidă, glicogenul din ficat poate fi rapid împărțit în glucoză și eliberat imediat în sânge. Ficatul poate stoca glicogen în valoare calorică de 250-400 de kcalorii. Glicogenul este, de asemenea, stocat în mușchi, dar acest glicogen este rezervat exclusiv mușchilor, fiind utilizat în timpul activităţilor fizice și nu poate fi utilizat pentru a menține nivelul de zahăr din sânge. Când glicogenul se termină și noi nu mai consumăm carbohidraţi, ficatul va produce glucoza necesară din proteine sau grăsimi (acizi graşi).

De ce stocăm energia ca grăsime?


Amidonul este foarte dens și greu. Din acest motiv, nu stocăm prea multă energie sub formă de glicogen - ar fi nevoie de prea mult spațiu și ar cântări prea mult. Stocăm sub formă de glicogen mai puţin decât valoarea energetică necesară zilnic; restul îl stocăm sub formă de grăsime.
Plantele își păstrează energia sub formă de amidon, în rădăcini groase, tuberculi și bulbi. Asta e ok pentru ele, pentru că nu trebuie să se miște, dar imaginați-vă dacă ar trebui să stocăm toată energia noastră sub forma amidon - ar trebui să purtăm niște bucăți enorme de amidon, care cresc sub pielea noastră. Acesta este motivul pentru care animalele, care au nevoie să se deplaseze, stochează energie sub formă de grăsime. Grăsimea este mult mai ușoară și este flexibilă. În plus, putem stoca de două ori mai multă energie sub formă de grăsime decât sub formă de amidon. Un gram de glucide are 4.1 kcalorii, pe când un gram de grăsime (lipide) are 9.3 kcalorii.
Și ajungem acum la partea cu îngrăşatul. Să zicem că mănânci ceva dulce. Zaharurile simple se absorb rapid în fluxul sanguin, iar zahărul din sânge începe să crească rapid. Deoarece organismul vrea să prevină creșterea nivelului de zahăr (glucoză) din sânge (zahărul e lipcios, glucoza se lipeşte de hemoglobină şi sângele devine vâscos şi lipicios), pancreasul secretă un hormon numit insulină, care scade nivelul zahărului din sânge (ia glucoza din sânge şi o duce la celule, acolo unde este nevoie), punând organismul în modul de ardere a zahărului și în procesul de stocare a grăsimilor. În mod literal, opreşte abilitatea organismului de a arde grăsime, astfel încât zahărul excesiv să fie ars în loc de grăsime. Dacă corpul tău are deja suficientă energie și celulele tale nu mai au nevoie de zahăr, insulina îi spune ficatului să transforme zahărul suplimentar în grăsime (lipogeneză). Și uite așa, zahărul te poate face gras.
Dar, vor spune unii, eu nu mănânc nimic dulce şi tot mă îngraş. Aici este vorba despre zaharul „ascuns” din mâncare. Pe scurt, cele mai bogate surse vegetale în glucide sunt reprezentate de: zahăr (100% glucide), făinoase şi legume uscate (50-70%), pâine (55%) şi cartofi (20%). Fructele proaspete au între 10-20% glucide. Legumele verzi conţin o cantitate mică de glucide absorbabile, ele au şi hidraţi de carbon neabsorbabili ce intră în structura fibrelor alimentare. Imaginează-ți o felie de pâine de 100g cu 55% glucide şi 100g ciocolată cu 55% glucide. Sau o porție de 300 grame de cartofi (60 grame de zahăr) şi o ciocolată vestită (fără nume) de 100 grame cu 60 grame de zahăr. Sistemul nostru digestiv nu va face diferența între ele. Va transforma amidonul sau zaharurile din alimentele consumate în zaharuri simple, în glucoză, fructoză, galactoză,etc.
Apropo, tu câte felii de pâine mănânci pe zi? Sau poate mănânci biscuiți (70% glucide) sau covrigi (75% glucide) sau fructe confiate (75-85% glucide). Ho Ho Ho, Moş Crăciun, te-ai cam îngrăşat (cred că ai dat şi în diabet) la câţi biscuiţi cu lapte ai mâncat de sărbători (sau cereale cu lapte, cam acelaşi lucru)!

Dan Ocheșelu, nutriționist


 

 


Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.

















Intamplari neadevarate






FLASH NEWS NATIONAL









3
19
20
23
17
37

Extragerea noroc:  7153125

Harta Focsani
   

Actualitatea

GALERIE FOTO: Au reînceput lucrările de consolidare și restaurare la Prefectura Putna din Focșani
    Consiliul Județean Vrancea a reluat în această săptămână lucrările de consolidare și restaurare la clădirea fostei Prefecturi a Județului Putna, după o perioadă de pauză, în care lucrările la acest imobil simbolic pentru județul Vrancea au fost sistate din cauza litigiului în instanță cu vechiul constructor

POZA ZILEI

Frumusețe...

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Sfântul Valentin sau Dragobete?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost