Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian
Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian
Voteaza :

Articolul a primit 2 voturi

    Povestea eroului martir de la Tichiriș, Vasile Chilian, care a coordonat o rețea de spionaj în munții Vrancei în 1916-1917, a fost prezentată de istoricul Horia Dumitrescu la Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema „Eroii primului Război Mondial”. Evenimentul a avut loc la Buzău, în perioada 10-11 mai și a fost organizat de Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe a Moldovei, Primăria Buzău, Divizia 2 Infanterie Getica, Institutul de Studii Politice și Istorice al Armatei, Oval Green Publishing. În cadrul sesiunii de comunicări științifice, directorul Muzeului Vrancei, istoricul Horia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a prezentat comunicarea „Eroul martir Vasile Chilian (1865-1917)” dedicată vrâncenilor martiri care au realizat o rețea de spionaj în Munții Vrancei în Primul Război Mondial. De asemenea, comandorul Jănel Tănase a prezentat „Cimitire militare și opere comemorative din arealul Vrancei. Monumenul eroilor Regimentului 8 Buzău”. Lucrarea realizată de istoricul Horia Dumitrescu prezintă informații inedite despre rețeaua de spionaj coordonată de Vasile Chilian care a asigurat atât transmiterea de informații despre tehnica și unitățile militare germane staționate în fostul județ Putna dar a și ajutat peste două mii de prizonieri români să traverseze linia frontului către armata română.
    Rețeaua de spionaj de la Vidra a fost formată la ordinul generalului Arthur Văitoianu care i-a spus lui Vasile Chilian „să trimită ştiri şi informaţiuni românilor peste front”. „Iniţial, la acţiunile lui Vasile Chilian au luat parte soţia sa, apoi Toma Cotea, Ştefanache Săcăluş şi Dumitru Pantazică, iar după un timp învăţătorul Radu Macovei, cumnat al lui Chilian. Ei aveau legături cu ofiţerul Sofronie din Brigada VII a armatei române staţionate la Panciu”, scrie Horia Dumitrescu. Rețeaua a funcționat din decembrie 1916, când Vidra a fost ocupată de armata germană, până în mai 1917 când a avut loc încercarea eșuată de trecere a frontierei de către mai mulţi militari conduşi de către căpitanul (ulterior generalul) Barbu Pârâianu. „Ancheta efectuată din ordinul Curţii Marţiale a Diviziei 89 Infanterie germană a durat 70 de zile „căci mereu se descopereau noi implicaţi”. La 24 iulie / 6 august 1917 a început bătălia de la Mărăşeşti. „Nemţii, erau îngroziţi, iar conducătorii armatei germane se credeau trădaţi – total vânduţi” . Tocmai de aceea, în timpul procesului au acuzat membrii grupului Chilian că au pierdut 100.000 de oameni din cauza lor, concluzionând că „în Vrancea s-a întâmplat … un lucru fioros şi spăimântător” . După mai bine de o lună de la declanşarea anchetei, se strânseră deja patru dosare voluminoase de investigaţii şi capete de acuzare”, arată istoricul.
    La început procesul s-a soldat cu sentinţe considerate de către Înaltul Comandament German mult prea blânde şi incomplete, fiind repus pe rol în august 1917. La finalul procesului, Vasile Chilian, Toma Cotea, Ştefanache Săcăluş, Dumitru Pantazică, sergentul Vasile Gălăţeanu şi Stan Baraboi au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare pentru înaltă trădare şi spionaj. Stan Baraboi nu a fost împuşcat din ordinul mareşalului August von Mackensen, care şi-a motivat atitudinea prin faptul că procesul ar fi făcut multă vâlvă în Germania, și a reuşit să fugă pe drumul spre execuţie, dar, ajuns acasă după două săptămâni de peripeţii, a murit la câteva zile. Într-o zi de joi, 17 / 30 august 1917, la ora 3, condamnații au fost împărtășiți de preotul Alexe Vasilescu. Vasile Chilian şi-a scris testamentul pe Evanghelia preotului iar gărzile germane i-au dus la poligonul de tragere al Garnizoanei Focşani. Fiecare condamnat și-a săpat groapa și a fost legat de un par în așteptarea execuției. Au fost trase șapte focuri de armă în fiecare vrâncean. Chilian a refuzat să fie legat la ochi şi a solicitat să fie împuşcat cu faţa la pluton  rostind cuvintele: „Mor pentru ţara mea”.
    Cei cinci patrioţi vrânceni au fost îngropaţi în curtea Cazărmii Regimentului Putna nr. 10 Dorobanţi. Osemintele eroilor aveau să fie deshumate şi aşezate în cripta Mausoleului Focşani – ridicat din iniţiativa generalului Toma Lişcu, comandantul Diviziei a VI-a – în noiembrie 1940. În memoria eroilor vrânceni a fost ridicat un monument, cunoscut sub numele Crucea lui Chilian, amplasat pe terasa mijlocie a Putnei, în satul Căliman, pe unde trece şoseaua Vidra – Focşani. Horia Dumitrescu menționează că monumentul este situate în imediata apropiere de locul până unde Vasile Chilian a condus grupul de prizonieri, aproape de reţelele nemţeşti care erau înşirate peste apa Putnei, acolo unde era podul peste apă şi unde începea zona neutră.

 

 


Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.
















Intamplari neadevarate






FLASH NEWS NATIONAL









12
16
33
45
3
10

Extragerea noroc:  7463834

Harta Focsani
   

Inedit

GALERIE FOTO: Profesorul Ștefan Opincă, o viață ca-n filme dedicată artei cinematografice
    Profesorul Ștefan Opincă de la Bătinești și-a dedicat viața artei cinematografice și a pregătit sute de copii în cineclubul Danubius din Galați. Viața lui Ștefan Opincă se suprapune cu perioada regimului comunist, fiind martor la evenimentele din ultimii 80 de ani.

POZA ZILEI

Frumusețe...

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Sfântul Valentin sau Dragobete?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost