MEMORIA INTIMĂ A JURNALULUI. Despre poezie şi alţi demoni
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
MEMORIA INTIMĂ A JURNALULUI. Despre poezie şi alţi demoni
MEMORIA INTIMĂ A JURNALULUI. Despre poezie şi alţi demoni
Voteaza :

Articolul a primit 5 voturi

Pe data de 13 octombrie 2016 Comitetul Nobel pentru literatură din care fac parte membri ai Academiei Regale suedeze a făcut anunţul că premiul pentru literatură 2016 se acordă muzicianului Bob Dylan ˮpentru crearea unei noi expresii poetice în interiorul marii tradiţii a cântecului(!) american.ˮ(din 198 de propuneri). Deci, pentru popularitate!
Într-o carte pe care o iubesc foarte mult, Howl şi alte poeme (Ed.Polirom, 2010), scrisă de unul dintre iluştrii generaţiei beat, Allen Ginsberg, poet care ar fi meritat cu prisosinţă premiul Nobel pentru literatură în timpul generaţiei lui, dar pe care l-a ratat din lipsă de ˮpopularitateˮ europeană, există o formulare potrivit căreia poezia este ˮopera minţii bântuite de viziuni şi nu a raţiunii care nu se schimbă niciodată.ˮ(Psalm I) Poemele(textele) lui Bob Dylan – promovate de industria comercială de profil, mass media, politeism şi tradiţie -  par scrise mai degrabă din raţiune şi se încadrează în ceea ce criticii au numit arta ˮpopulară.ˮ Muzica lui Bob Dylan se consumă ceas de ceas. În vremea comunismului românesc, muzica şi textele lui erau cântate de tineri cuprinşi de extaz moralizator şi libertate politică. Probabil şi şi de către membrii comitetului Academiei suedeze, în tinereţile lor, evident!.    
Sunt de acord că textele lui BD, mai ales cele cântate, ne pot face să ieşim din crizele de tot felul ale acestei lumi. Dar premierea lui nu ne poate pune în situaţia de a accepta repere noi în modul nostru de a privi literatura. Literatura este cea a lui Shakespeare, Cervantes, Apollinaire, Dostoievski ori Goethe, nu a popularităţii de consum, manifestelor umaniste care lansează idei de toleranţă, iubire şi pace. Nici nu ştiu cât de populari au fost Shakespeare, Cervantes, Apollinaire, Dostoievski ori Goethe în timpul vieţilor lor, dar nu le-ar putea fi asociată niciodată sintagma consacrată de Umberto Eco, aceea a ˮfrumuseţii de consum.ˮ
De regulă, opinia ziaristului cutare sau cutare nu poate evita prejudecățile mediului în care trăiește, cu atât mai mult în provincie unde moravurile se universalizează mai greu. Opiniile critice(şovăielnice atunci când vine vorba de marele Bob Dylan) sfârşesc în sentimentalisme, într-un fel de acceptare călduţă şi fără înţeles.
De fiecare dată, premiul Nobel pentru literatură generează discuţii aprinse despre felul în care o naţiune (şi, în subsidiar, limba acesteia) poate fi o rampă de lansare pentru cîştigarea acestuia. În estul Europei publicul(avizat!) nu ar pierde în ruptul capului ocazia pentru comentarii, de regulă naţionaliste. ˮSuntem întotdeauna nedreptăţiţi. Cărtărescu ar fi trebuit să fie, poate limba nu ne ajută...ˮ auzim spunându-se(ceea ce ar fi pe merit, s-o spunem deschis). Într-un discurs despre pacificare, celebrul om de cultură flamand Luc Devoldere şi-a încheiat intervenţia spunând că, poate, suntem prea ˮrătăciţi în limbile noastre.ˮ Oricine poate avea un anumit sentimentalism(pragmatic, de regulă) pentru limbile în care au scris Shakespeare, Cervantes, Apollinaire, Dostoievski ori Goethe, dar trăsăturile profunde ale vieţilor noastre îşi au rădăcinile în limba maternă.                
Există o educaţie de acceptare a marilor premii din lume? Eu nu cred. Acolo unde sunt puse la bătaie asemenea distincţii, există şi ceva politic în ele. Spre exemplu, pe data de 6 octombrie 2011 o ştire din publicaţia Danas – care ulterior s-a dovedit o farsă făcută de un grup de artişti din Belgrad care au creat un site fals al Academiei suedeze – anunţa atribuirea premiului Nobel pentru literatură scriitorului naţionalist Dobrica Ćosić. Grupul(!) a vrut să atragă atenţia ˮasupra influienţei periculoase asupra publicului a scriitorului Dobrica Ćosić.ˮ În timp ce, atunci când premiul Nobel pentru literatură 2011 a fost atribuit poetului suedez Tomas Tranströmer, juriul şi-a motivate alegerea că a recompensat o operă care ˮa evoluat în armonie cu Suedia modernă. Ea nu s-a separat niciodată de această Suedie...ˮ Cu tot limbajul diferit, deducem că este vorba tot despre o influienţă asupra publicului. Numai că, în cazul lui Dobrica Ćosić(un scriitor valoros, dealtfel), grupul de artişti de la Belgrad a simţit nevoia să-l ridiculizeze pe compatriotul lor din motive politice.
În general, presa din România a relatat decernarea premiului Nobel pentru literatură 2016 lui Bob Dylan, cu dulcegărie şi prudenţă. Comentariile temătoare, călduţe, călîi, fără nerv, ˮnici aşa nici altminteriˮ, au sfârşit languros în aminitirile din tinereţe ale autorilor, când ascultau muzica lui BD. De aceea, în aceste circumstanţe, mi se pare o informaţie utilă textul criticului american Tim Parks, ˮWhat’s wrong with the Nobel?ˮ, publicat în anul 2011 în The New York Review of Books, referitor la cei 18 membri ai comitetului: ˮComponenţa actuală a juriului numără doar cinci femei şi niciodată o femeie n-a fost preşedinta comitetului. Cu o singură excepţie, toţi membrii sînt născuţi înainte de anii ’60. Asta pentru că nu-ţi poţi da demisia din Academie. E o condamnare pe viaţă. Aşa că rar există sînge nou în acest juriu. Cum decid aceşti oameni cine este cel mai mare romancier/poet al lumii? Gîndiţi-vă cît este de citit. Presupunînd că în fiecare an sînt nominalizaţi doar o sută de scriitori şi că juriul ar trebui să citească măcar două cărţi din opera fiecăruia, rezultă că oamenii ăştia ar avea de citit două sute de cărţi anual, asta pe lîngă ce ei au de făcut la universităţile unde predau. Dintre toate aceste cărţi puţine sînt disponibile în suedeză, multe ar putea fi citite în engleză, dar e de notorietate faptul că englezii şi americanii nu prea traduc din literaturile lumii, aşa că juriul ar trebui să citească şi în franceză, şi în germană, şi în spaniolă cărţi din literaturi exotice ale căror limbi nu le cunosc... Asta arată stupiditatea premiului şi prostia noastră că îi luăm în serios. 18 academicieni suedezi pot fi credibili cînd aleg un scriitor suedez – aşa că putem fi siguri că Tranströmer este cu adevărat un poet excelent -, dar cum ar putea ei să cuprindă infinita varietate de opere literare din diferite tradiţii? Şi de ce le-am cere să facă acest lucru?ˮ O variantă de răspuns are Marius Chivu: ˮChiar aşa: de ce luăm acest premiu în serios? Datorită/din cauza banilor(aproximativ 1.300.000 de euro), a longevităţii şi tradiţiei, a faptului că uneori au nimerit-o? Şi de ce am avea pretenţia de infailibilitate de la un juriu? Dar, mai ales, de ce avem nevoie de un premiu infailibil? Nu sînt întrebări retorice, iar discuţia abia de aici încolo începe cu adevărat.ˮ(Dilema veche, nr.660)
Pe de altă parte, nu cred că juriul Academiei suedeze ar trebui să dea socoteală cuiva pentru deciziile sale. La urma urmelor, sunt banii lor! Dar putem avea opinii diferite. Este destul de greu să oferi o viziune idealistă asupra literaturii. Cineva îl elogia pe Patrick Mondiano(Premiul Nobel pentru literatură 2014) doar pentru faptul că l-a citit şi i-a plăcut. Probabil la fel a socoti şi juriul Academiei suedeze alegând un scriitor ˮmodest sau doar bunˮ(Marius Chivu, Dilema veche, nr.660), lăsându-i pe tuşă pe Umberto Eco, Claudio Magris, Margaret Atwood, Salman Rushdie sau Michel Tournier.  
Din cauza traducerilor foarte reduse din poezia americană în limba română(câteva antologii colective şi de autor), este aproape imposibil să ne facem o idee cât de cât obiectivă despre forma şi valoarea acesteia. Nici în ultima vreme poezia americană contemporană nu a intrat ˮmasivˮ pe piaţa din România. Prin urmare, nu ştiu câtă obiectivitate critică pot avea aprecierile de pe piaţa literară internă atunci când acestea se referă la motivaţia Academiei suedeze privind acordarea premiului Nobel pentru literatură lui Bob Dylan: ˮPentru crearea unei noi expresii poetice în interiorul marii tradiţii a cântecului(!) american.ˮ Personal, nu cred că ar fi vorba de ˮcrearea unei noi expresii poeticeˮ în condiţiile în care poezia americană se scrie în acest fel de 100 de ani. Şi mai mult decât atât, atunci când juriul îşi motivează alegerea şi cu sintagma ˮcrearea unei noi expresii poetice în interiorul marii tradiţii a cântecului americanˮ, ne putem întreba în mod legitim de ce nu ar fi premiate mai degrabă limbi literare excepţionale – spaniola lui Cervantes ori Borges, de pildă, ori rusa bătrânului Lev Tolstoi -, sau, dacă ne-am propune să înţelegem pe deplin că literatura este esenţială şi populară în acelaşi timp, ne putem întreba de ce atenţia juriului nu a fost atrasă de o literatură populară de tradiţie. Premiul Nobel pentru literatură 2016 pare mai degrabă un remediu de criză. Dealtfel, scopurile aestei lumi, de multe ori necunoscute, ne-au obişnuit cu imprevizibilul şi inconstanţa.                    
Acolo unde există literatură, premi şi oamenii, există şi demoni. Revin la Allen Ginsberg. Are un vers năucitor, care transcede literatura( şi premiile!): ˮmă-ndepărtez de poezie pentr-a fi un drak contemplator.ˮ(din poemul Mescalina) 
GOIA LILI / goia.lili@yahoo.com




 

 

1 COMENTARII - ADAUGA-L PE AL TAU

COMENTARII AFISATE CELE MAI VECHI PRIMELE
  • a creat o noua licenta poetica ....si aceasta a influentat in diverse moduri lumea ... america anilor 60- 70 intr-un fel dar intr-un fel care a facut ca statul american sa fie altfel ....si pe cei care traiau in comunism si se doreau beat si hippy si antisistem si il ascultau cu gandul la libertate ....din cauza comunismului , nu este un vector doar pentru generatia x ci pentru generatii x care din anii 60 au visat la o schimbare ... in primii ani dupa revolutie , multi tinerii au optat sa fie hippy , sa asculte in continuare muzica acelor ani ... daca azi unii nu stiu nici ce vad si nici ce asculta e problema lor ...dar bob dylan a aavut un impact covarsitor asupra societatii in ansamblu , indiferent ca vorbim de vest sau est ...

    DE eba tuta, postat pe 02-11-2016, la 09:17

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.











Intamplari neadevarate

















FLASH NEWS NATIONAL



















21
30
39
46
3
9

Extragerea noroc:  6499556

Harta Focsani
   

Actualitatea

Codul portocaliu de vreme rea a trimis elevii acasă
Cursurile unităților de învățământ au fost suspendate miercuri, 20 septembrie a.c., cu începere de la ora 15.00, prin hotărâre a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea.

POZA ZILEI

Vegan :)

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Unde veți petrece vacanța de vară?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost