Marii proprietari de păduri nu plătesc NICIUN LEU la bugetele locale
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
Marii proprietari de păduri nu plătesc NICIUN LEU la bugetele locale
Marii proprietari de păduri nu plătesc NICIUN LEU la bugetele locale
Primarii cer modificări la Codul Silvic şi cel Fiscal
Voteaza :

Articolul a primit 11 voturi

   Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe şi impozite locale deşi deţin mari proprietăţi pe care le exploatează şi obţin profituri uriaşe. Proprietarii de păduri se prevalează de o prevedere a Codului Silvic care le permite să nu plătească taxe şi impozite locale dacă pădurea este încadrată în grupa I funcţională, adică pădure de protecţie. Aberaţia din Codul Silvic este susţinută şi de Codul Fiscal care împiedică în acest fel administraţiile locale să obţină venituri din exploatările forestiere care aduc profituri uriaşe proprietarilor. Între timp, din pădurile Vrancei se taie sute de mii de metri cubi de lemn, iar drumurile sunt distruse de camioanele toporatorilor. Pe Valea Râmnicului ar fi nevoie de peste 2.600 de camioane pentru a transporta doar lemnul aprobat pentru exploatare în acest an. 


   Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe şi impozite locale deşi deţin mari proprietăţi pe care le exploatează şi de unde obţin profituri uriaşe. Proprietarii de păduri se folosesc de o prevedere din Codul Silvic potrivit căreia „pădurile, altele decât cele proprietate publică a statului, încadrate prin amenajamentele silvice în grupa I funcţională, precum şi cele cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe şi impozite“. Ori, la nivelul Vrancei, doar un sfert din cele 192 mii de hectare de pădure nu sunt în grupa I funcţională. Celelalte 140 mii hectare de pădure sunt încadrate în grupa I funcţională, ceea ce înseamnă că nu se plăteşte niciun leu impozit către primăriile comunităţilor vrâncene.
   Situaţia îi nemulţumeşte pe primari, care cer schimbarea legislaţiei silvice şi obligarea proprietarilor de păduri să plătească un impozit atât timp cât exploatează pădurile pe care le deţin.
   Primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru a declarat că este „o scăpare a Codului Fiscal şi a celui Silvic“. Practic, marii proprietari de păduri nu plătesc nici un leu la bugetul local pe motiv că atât Codul Fiscal cât şi Codul Silvic prevăd că pentru pădurile de protecţie nu se plătesc taxe şi impozite locale. „Avem de-a face cu o scăpare a Codului Fiscal, dar şi a Codului Silvic care permit ca marii proprietari de păduri să nu plătească taxe şi impozite locale dacă pădurea este încadrată în categoria întâi funcţională, adică pădure de protecţie. În zona localităţii Vintileasca aproape toate pădurile sunt considerate de protecţie şi nici un  mare proprietar nu plăteşte taxe locale. Am făcut demersuri în acest sens, iar în răspunsul primit se spune că dacă s-ar plăti taxe şi impozite locale s-ar crea o presiune mare pe pădure. Dacă aşa stau lucrurile atunci de ce se exploatează cantităţi uriaşe din aceste păduri, dacă sunt de protecţie? Şi cum e normal ca un proprietar de păduri care are 1.500-2.000 de hectare de pădure să nu plătească un leu impozit, iar amărâţii să plătească taxe pentru toate râpile“, a spus primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru.
   La Andreiaşu, primăria nu poate încasa impozite pentru circa 10 mii hectare de pădure, din care două mii sunt încadrate la grupa I funcţională, adică păduri de protecţie, iar celelalte opt mii de hectare sunt ale Romsilva. Iar pentru pădurile proprietate de stat nu sunt plătite taxe şi impozite locale. Primarul Ionel Budeanu spune că dacă ar încasa taxe şi impozite pentru această suprafaţă, nu ar mai trebui să aştepte sprijin de la bugetul de stat. „Este o suprafaţă foarte mare de pădure pentru care nu încasăm taxe şi impozite locale. Lumea spune că avem mii de hectare de pădure, dar oamenii nu ştiu că noi nu încasăm niciun leu de pe urma lor. Dacă am încasa impozit pentru aceste terenuri, atunci nu am mai avea probleme cu fondurile locale“, a explicat primarul Budeanu.

Cinci sute de mii de metri cubi de lemn tăiat în 2012

   Cantităţile enorme de masă lemnoasă exploatată din Vrancea arată că pădurile din judeţ numai funcţie de protecţie nu au. Doar în 2012, în Vrancea a fost exploatată circa cinci sute de mii de metri cubi de masă lemnoasă, potrivit cotei anuale calculate de instituţiile silvice. Aceasta în condiţiile în care trei sferturi din pădure ar trebui să fie încadrată la grupa I funcţională. Iar Codul Silvic prevede că grupa I funcţională cuprinde „păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale protejate de interes naţional“. Unde mai este funcţia de protecţie a apelor, a solului, a climei când sunt tăiate sute de mii de metri cubi de lemn în fiecare an?
   Cât despre cheltuielile cu împăduririle, proprietarii privaţi preferă regenerările naturale.

Peste 50 de mii de hectare de pădure deţinute de marii proprietari

   Cei mai importanţi proprietari de pădure din judeţ sunt obştile din Vrancea arhaică şi câteva societăţi comerciale, care ascund în spate interese financiare americane şi suedeze. Astfel, unul dintre cei mai mari proprietari de pădure din România este Universitatea americană Harvard care deţine compania de administrare Harvad Management Company. Acesta este acţionarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care deţine firma Scolopax SRL Focşani.
   Potrivit unei situaţii din 2012, societatea Scolopax avea în ţară 35.800 de hectare de pădure, din care cea mai mare parte se află în Vrancea, respectiv 13.470 hectare. Această suprafaţă face din firma controlată de prestigioasa universitate americană, cel mai mare proprietar privat de păduri din judeţ dintre agenţii economici.
   Topul celor mai mari proprietari de păduri din Vrancea este dominat de obştile de moşneni, respectiv Tulnici – 14.180 ha; Nereju – 4.524 ha; Păuleşti – 3.838 ha; Poiana – 3.340 ha; Negrileşti – 3.227 ha; Nistoreşti – 2.811 ha; Viişoara – 2.702 ha; Năruja – 2.673 ha; Hăulişca – 2.653 ha; Voloşcani – 2.550 ha.
   Alături de Scolopax SRL cu 13.470 ha, se află suedezii de la Midgard Investments SRL – 1.290 ha şi Scala SRL – 798 ha.
   Urmează  persoanele fizice care deţin suprafeţe mari de păduri. Este vorba de Stan Cătălin – 1.325 ha; Ghyca Maria şi Olrleanu M. – 1.324 ha; Scînteianu Gilda – 945 ha; Apostoleanu Tatiana şi Gussi Gheorghe – 761 ha; Gîrboiu Constantin – 730 ha; Buttu Nicolae – 610 ha; Buttu Dimitrie – 506 ha; Rădulescu Maria – 390 ha; Buttu Alexe – 208 ha şi Buttu Ana – 200 ha.
   Pe lista marilor proprietari se mai află primăriile Vintileasca – 517 ha; Jitia – 512 ha; Vizantea Livezi – 242 ha; Fitioneşti – 241 ha; Cîmpuri- 168 ha; Poiana Cristei – 113 ha.

„Toporatorii“ distrug drumurile naţionale

   În timp ce pădurile de pe Valea Râmnicului sunt „cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei“, camioanele toporatorilor au distrus drumurile naţionale DN 2N Dumbrăveni - Dumitreşti – Jitia şi DN 2R Jitia-Vintileasca-Bahnele. Dezastrul lăsat în urmă de mastodonţi îi nemulţumeşte pe oamenii din localităţile traversate de cele două drumuri. Oamenii spun că au aşteptat aproape 40 de ani pentru ca aceste drumuri să fie reparate, iar apoi să fie imediat distruse şi nu vor permite ca interesele unor societăţi comerciale care exploatează lemn să fie mai presus de interesele a câtorva zeci de mii de oameni care depind de acest drum.
   Primarii de pe Valea Râmnicului solicită instituţiilor abilitate să ia toate măsurile pentru ca transportatorii să respecte limitele de tonaj. „Dacă autorităţile abilitate nu vor lua măsuri urgente, eu împreună cu cetăţenii din Dumitreşti în cel mai scurt timp vom bloca drumul naţional DN 2N. Nu se mai poate în acest fel. Abia a fost făcut în toamna lui 2012 şi acum este distrus de aceşti mastodonţi pe care nu-i opreşte nimeni“, a spus primarul Petrică Dogaru.
 
Peste 6.600 de camioane pentru lemnul toporatorilor


   Traficul greu de pe drumurile naţionale de pe Valea Râmnicului este imens dacă îl calculăm în funcţie de lemnul aprobat la exploatare în ultimii doi ani, respectiv de când a fost refăcut asfaltul. Peste 6.600 de camioane de 30 tone sunt necesare pentru a transporta cele 100 mii metri cubi de lemn, cota de masă lemnoasă din 2012-2013. Cea mai mare cantitate a fost exploatată în 2012, când posibilitatea anuală a fost de 60 mii metri cubi de masă lemnoasă, adică patru mii de camioane, ţinând cont că limita maximă de tonaj este de 30 tone, iar un camion gol are circa 15 tone. Aceasta înseamnă o încărcătură de circa 15 metri cubi de lemn pentru fiecare camion.
   Şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vînătoare, Alexandru Lefter, spune că pentru anul 2013 este aprobată o cantitate de circa 40 mii metri cubi de lemn din pădurile de pe această vale. Dacă ar respecta legea camionagiii, ar însemna nu mai puţin de 2.666 de camioane care să transporte lemnul în următoarele luni.
   Cea mai mare cantitate va fi exploatată de Ocolul Silvic din Dumitreşti- 26 mii metri cubi de lemn.
   Alte 14 mii metri cubi de lemn vor fi exploatate de ocoalele silvice private care administrează pădurile private, respectiv de Ocolul Silvic Tulnici şi Ocolul Oriolus. Pentru a limita daunele provocate infrastructurii rutiere, reprezentanţii ITRSV au dispus interzicerea accesului firmelor de exploatare în pădure pe perioada precipitaţiilor.





 

 

4 COMENTARII - ADAUGA-L PE AL TAU

COMENTARII AFISATE CELE MAI VECHI PRIMELE
  • Nimic nu vom mai putea face, pentru a reabilita padurile vrincene, oare legile tari asteia, pot fi incalcate la nesfirsit? Nu ma existe Politie, Garda de Mediu, etc. cere sa respecte ei , legile statului ! Defrisam, defrisam iara intr-un viitor apropiat, nu o sa mai avem ce !

    DE Gica, postat pe 25-03-2013, la 03:18

  • Multi dintre exploatatori nu au sentimentul protectiei.Poate vor vedea efectul negativ.

    DE Ene, postat pe 25-03-2013, la 12:39

  • Chiar nu mai sint legi pentru acesti oameni? E strgator la cer ce se intimpla in tara asta! Oare numai banul si relatiile fac totul? NU cred ca vom ajunge prea departe in halul asta! Deja se vede efectul negativ, prin atitea alunecari de teren, si vara cu seceta crunta. DOAMNE OCROTESTE_NE!

    DE cetatean, postat pe 25-03-2013, la 14:18

  • uitati cum se strica drumurile http://adf.ly/LbI43

    DE neliu, postat pe 25-03-2013, la 14:24

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.










Intamplari neadevarate

















FLASH NEWS NATIONAL



















32
5
4
49
44
12

Extragerea noroc:  3736243

Harta Focsani
   

Actualitatea

Spații pentru agrement și sport, alei ale scriitorilor, supraveghere video și locuri noi de joacă în parcurile Bălcescu și Teatru
Parcurile Nicolae Bălcescu și Teatru vor avea sistem de supraveghere video, locuri noi de joacă, facilități pentru persoanele cu handicap, alei reabilitate, spații pentru agrement și sport.

POZA ZILEI

Vegan :)

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Unde veți petrece vacanța de vară?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost