Aproape 3000 de vrânceni și-au depus dosarele de pensionare în primul trimestru
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
Aproape 3000 de vrânceni și-au depus dosarele de pensionare în primul trimestru
Aproape 3000 de vrânceni și-au depus dosarele de pensionare în primul trimestru
Află cum și cine poate beneficia de pensie
Voteaza :

Articolul a primit 2 voturi

În primul trimestru al anului 2017, la nivelul Casei Județene de Pensii (CJP) Vrancea s-au înregistrat 2.984 cereri de solicitare a stabilirii dreptului de pensie, din care s-au soluționat 2.368 cereri. Potrivit celor spuse de Monica Moldovan, purtătorul de cuvânt al instituției, cererile au vizat următoarele categorii de drepturi: 492 pensie limită de vârstă; 41 pensie anticipată; 172 pensie anticipată parțială; 190 pensie de invaliditate; 184 pensie de urmaș; 42 alte drepturi acordate în baza legilor speciale; 1.863 recalculări drepturi de pensii.
    Astfel, la finele primului trimestru al anului în curs, la nivelul CJP Vrancea existau un total de 87.318 dosare de pensii și indemnizații aflate în plată, din care 74.462 pensii de Stat și 10.549 pensii CAP, pe următoarele categorii: 60.049 pensii pentru limită de vârstă; 312 pensii anticipate și 1.186 pensii anticipate parțiale; 8.248 pensii de invaliditate; 10.382 pensii de urmaș; 7.141 alte tipuri de indemnizații acordate în baza legilor speciale, din care 2.307 indemnizații de veteran și urmaș de veteran.

Cum se acordă pensia pentru limita de vârstă

    Monica Moldovan, purtătorul de cuvânt al CJP Vrancea, a precizat că, potrivit art. 62 din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform Anexei nr. 5 la legea amintită. „Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbați. Potrivit aceluiași act normativ, în lunile octombrie, noiembrie a.c., se pot pensiona la limită de vârstă femeile născute în lunile mai și iunie 1956, la împlinirea vârstei standard de pensionare de 60 ani și 5 luni, iar femeile născute în luna iulie 1956 se pot pensiona la limita de vârstă în luna ianuarie 2017, la împlinirea vârstei standard de pensionare de 60 ani și 6 luni. În cazul bărbaților născuți începând cu ianuarie 1950, se pensionează la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 ani”, a detaliat Monica Moldovan.
    În ceea ce privește persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare și au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite sau speciale de muncă, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor Legii nr. 263/2010.

Cine se poate pensiona anticipat

    Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege. „La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) şi g), respectiv perioadele cât asiguratul se găsește în una din situațiile următoare: a beneficiat de pensie de invaliditate; a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar”, a detaliat Monica Moldovan.
    Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă. La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, se face din oficiu.

Diminuarea cuantumului pensiei anticipate parțiale, realizată cu procentaje diferite

    Pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet  de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parţiale nu se iau în considerare perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) şi g). „Până acum, diminuarea cuantumului se făcea printr-un procent fix de 0,75% pentru fiecare lună de participare până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, însă odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 142/2016, potrivit art. 65 alin (4) diminuarea se va face diferențiat, în raport cu perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet. Concret, din 17 iulie 2016, cuantumul pensiei anticipate parțiale va fi stabilit în funcție de numărul de ani munciți în plus față de stagiul complet, prevăzut de lege”, a precizat Monica Moldovan, purtătorul de cuvânt al CJP Vrancea.
    Diminuarea cuantumului pensiei anticipate parțiale se va realiză cu procentaje diferite, în funcție de perioada de cotizare realizată în plus față de stagiul complet, după cum urmează: până la 1 an: 0,50; peste 1 an: 0,45; peste 2 ani: 0,40; peste 3 ani: 0,35; peste 4 ani: 0,30; peste 5 ani: 0,25; peste 6 ani: 0,20; peste 7 și 8 ani: 0,15. „La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale. Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu”, a declarat Monica Moldovan.


Cine are dreptul la pensie de invaliditate

    O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii. În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:de gradul I, II și III, în funcție de criteriile stabilite de lege, și de ea pot beneficia:asiguraţii care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau studenti ai unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Condiții de acordare a pensiei de urmaș 

    În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor au dreptul la pensie de urmaș. În cazul copiilor, aceasta se acordă: până la vârsta de 16 ani; dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.În cazul soțului supraviețuitor, acesta beneficiază de pensie de urmaș astfel: la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus; indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.„Persoana care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut. Persoana care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut. Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie”, a detaliat Monica Moldovan, purtătorul de cuvânt al CJP Vrancea.




 

 

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.











Intamplari neadevarate













FLASH NEWS NATIONAL



















38
49
10
1
46
22

Extragerea noroc:  7741593

Harta Focsani
   

POZA ZILEI

Iarna a venit în zona de munte a Vrancei

SECVENTA ZILEI

Stergator modern

SONDAJ DE OPINIE

Social

Cum vă pregătiți pentru iarnă?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost