" />
74 de ani de la cutremurul din noiembrie 1940, când orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
74 de ani de la cutremurul din noiembrie 1940, când orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%
74 de ani de la cutremurul din noiembrie 1940, când orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%
Voteaza :

Articolul a primit 8 voturi

La 10 noiembrie 1940, a avut loc primul cutremur major din România contemporană. A fost un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter, produs la ora 3 și 40 de minute și care a durat 40 de secunde. Conform altor studii, magnitudinea acestui cutremur s-a situat la 7,7 grade.

    Agenția RADOR/AGERPRES, 10 noiembrie 1940, ora 10,30 — ''Mișcarea seismică de intensitate nouă spre zece s-a resimțit patruzeci de secunde în București, duminică dimineața la ora 3 și 40 de minute. Seismul a avut epicentrul în Munții Vrancei unde se află vechi vulcani stinși. Un bloc de nouă etaje din centrul Capitalei a căzut la sol. Există un număr neprecizat de victime. Multe alte case au avut de suferit, mai ales la acoperiș. Acest seism se aseamănă cu cel înregistrat în România în 1938''.

    Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 km. Urmările cele mai grave s-au semnalat în sudul și centrul Moldovei, dar și în nord-estul Munteniei. Orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90%. De asemenea, orașele Focșani, Galați, Mărășești, Tecuci și Iași au suferit distrugeri mari. Încă de la începutul anului 1940, în zonă s-au produs mai multe cutremure, cu magnitudini cuprinse între 4,0-5,5 și care au a avut loc la adâncimi mari, de 130-160 km.
    Seismul a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudini de peste 5,0. Cea mai puternică replică s-a înregistrat în dimineața zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8.34, având magnitudinea 5,5 grade, intensitatea maximă VI, adâncimea focală 150 km, replică ce a fost, se pare, resimțită ușor și la București. Seria de replici a continuat până la începutul lunii decembrie 1940, după care s-a stins treptat.

    Agenția RADOR/AGERPRES, 11 noiembrie 1940, ora 18,15 — ''La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor și al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicațiile au fost temporar întrerupte și informațiile din întreaga țară sunt încă incomplete. La București, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbușire. Informațiile provenind din țară arată că seismul s-a simțit peste tot și a avut centrul pe linia dintre Moldova și Valahia. Regiunea petroliferă Ploiești-Câmpina a fost profund afectată. (...)''


    Informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că se declanșase cel de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată. Cutremurul din 1940 a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube, și între 300 și 500 de morți. Tot atunci, a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una din cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat și prevăzută cu 12 etaje. Blocul se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Majoritatea persoanelor decedate în București, în urma seismului se găseau în această clădire, neînregistrându-se nici un supraviețuitor în urma prăbușirii ei.

    Agenția RADOR/AGERPRES, 12 noiembrie 1940, ora 1,30 — ''În cursul ședinței Consiliului de Miniștri, generalul Petrovicescu, Ministrul de Interne a precizat că seismul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie a afectat mai grav Bucureștiul, Valea Prahovei, Galațiul și Focșaniul. Efecte mai puțin grave s-au simțit în alte 19 orașe, mai ales în spațiul extra-valah. Restul țării nu a fost atât de afectat. Până în seara de 10 spre 11 noiembrie s-au înregistrat 267 de morți și 476 de răniți. În regiunile sinistrate au fost trimiși imediat medici, tehnicieni, alimente, material de construcții. În ceea ce privește catastrofa de la imobilul Carlton, în care locuiau 226 de locatari, vinovații au fost imediat reținuți. Pe de altă parte, s-a anunțat că până în prezent, de la blocul Carlton s-au găsit 54 de morți și 82 de răniți. În București, 183 de clădiri au fost afectate și evacuate. Alte 402 clădiri au suferit pagube. Toate spectacolele sunt interzise''. (…)

    Însemnările vremii consemnau că ''au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot'', ''s-a rupt turnul cel înalt, Colțea, iar din casele boierești și din cele de obște puține au scăpat zdravene''.
    Printre personalitățile care și-au pierdut viața în cutremurul din 1940 s-a aflat și I. Vasilache, compozitor și cântăreț la modă, care formase un cuplu de comici muzicali, Stroe și Vasilache, celebri în perioada interbelică.

    Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrați. Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V-VI). Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul.
    După evaluarea pagubelor, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a efectuat un studiu detaliat cu privire la efectul seismului asupra clădirilor din beton armat. Inginerii au ajuns la concluzia că normele referitoare la calculul construcțiilor din beton armat nu prevedeau riscul seismic. Aceste norme de construcție fuseseră copiate după modelul german, numai că nu prevedeau calculul la eforturi seismice, din moment ce Germania este situată într-o zonă fără risc seismic.
    De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice — transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice—, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București. Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

Fotografiile, publicate de agenţia Agerpres, ilustrează urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, în Panciu

    Articolul integral şi mai multe fotografii pe http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/10/documentar-74-de-ani-de-la-cutremurul-din-10-noiembrie-1940-08-56-19


 

 

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.





Intamplari neadevarate



















FLASH NEWS NATIONAL




















4
38
39
11
15
36

Extragerea noroc:  8464175

Harta Focsani
   

Actualitatea

Declarațiile de avere ale șefilor poliţiei vrâncene: unii sunt „bogaţi” în datorii, alţii în case și mașini
Noii şefi ai poliţiei vrâncene şi-au completat de curând declaraţiile de avere.

POZA ZILEI

Tradiție și modernitate

SECVENTA ZILEI

Plimbare

SONDAJ DE OPINIE

Social

Unde veți petrece vacanța de vară?

 


Vezi varianta desktop
Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Site gazduit de Servhost